Skip to main content

8 întrebări de problem-solving pe care să le pui la un interviu

Întrebări de interviu problem-solving


Abilitățile de problem-solving au fost dintotdeauna importante pentru anumite roluri. Însă acum, cu volumul de informații de care suntem înconjurați și cu numărul mare de probleme noi pentru care trebuie să găsim soluții inovative, aceste abilități devin esențiale pentru o varietate mai mare de roluri.

Cum vor reuși companiile să le dezvolte ca parte din cultura lor? Un prim pas este să-și îndrepte procesele de recrutare spre angajarea acelor candidați care dau dovadă de abilități bune de rezolvare a problemelor.

Un instrument prin care pot face asta este prin intermediul întrebărilor de interviu. Adresarea anumitor tipuri de întrebări poate ajuta la evaluarea capacității candidaților de a analiza situații complexe, de a culege și analiza date sau de a lucra prin soluții logice și a dezvolta soluții inovatoare.

În acest articol am cuprins 8 tipuri de întrebări care te pot ajuta să evaluezi capacitatea candidaților de rezolvare a problemelor, dar și modalități de a îi identifica pe cei nepotriviți.

Pe scurt:

  • Întrebările de interviu de tip problem-solving sunt gândite să evalueze abilitatea candidaților de a gândi critic, de a analiza situații complicate și de a găsi soluții inovative.
  • Un indicator foarte bun al comportamentului viitor este performanța anterioară. Prin urmare, întrebările de tip problem-solving sunt concepute pentru a obține exemple specifice din experiența de muncă a candidatului. Astfel, prin exemple concrete, poți înțelege mai bine abilitățile și cum experiența candidatului ar fi sau nu valoroasă pentru companie.
  • Semnele de întrebare cărora să le acorzi atenție sunt răspunsurile fără exemple specifice, cele vagi sau generale, abilități reduse de a se adapta, de a lua decizii sau de a lucra în echipă pentru a rezolva o problemă.
  • E important să folosești întrebări specifice cerințelor rolului, să încurajezi candidații să folosească metoda STAR atunci când răspuns sau să adresezi diverse tipuri de întrebări de problem-solving.

Ce sunt întrebările de problem-solving?

Întrebările de tip problem-solving evaluează comportamentul și abordarea pe care un candidat le are într-o anumită situație dată.

Aceste întrebări sunt folosite pentru a evalua anumite abilități și competențe critice, cum ar fi gândirea analitică, luarea deciziilor, adaptabilitatea, creativitatea, colaborarea și comunicarea. Adesea, nu există un răspuns corect sau greșit, dar un răspuns bun este cel care explică cum se ajunge la o soluție parcurgând anumiți pași relevanți.

De exemplu, o astfel de întrebare i-ar putea cere candidatului să descrie un moment în care a trebuit să-și schimbe planurile în ultimul moment. Este de interes nu numai modul în care candidatul a rezolvat problema specifică, dar și cum a abordat-o și ce a făcut pentru a gestiona schimbarea neașteptată.

De cele mai multe ori, un tip de comportament din trecut poate prezice un comportament din viitor. Prin urmare, întrebările de tip problem-solving sunt concepute pentru a obține exemple specifice din experiența de muncă a candidatului. Astfel, prin exemple concrete, poți înțelege mai bine abilitățile și cum experiența candidatului ar fi sau nu valoroasă pentru companie.

întrebări de interviu

De să folosești întrebări de tip problem-solving

Întrebările de tip problem-solving te pot ajuta să evaluezi anumite abilități ale candidaților, care să-ți ofere o perspectivă a cât de bine s-ar descurca aceștia pentru jobul la care au aplicat.

Prin aceste tipuri de întrebări vei putea afla informații utile despre candidat, cum ar fi capacitatea de a analiza informații, de a genera idei inovatoare, de a se adapta la obstacole neașteptate, de a lua decizii corecte, de a colabora cu ceilalți sau de a comunica eficient.

întrebări de interviu


8 întrebări de problem-solving care să te ajute să evaluezi candidații

1. Descrierea unei situații dificile

Întrebare: „Care a fost cea mai dificilă sau provocatoare situație pe care ai întâlnit-o la rolul anterior? Cum ai analizat problema și ce pași ai luat pentru a ajunge la o soluție?“

Întrebarea evaluează capacitatea candidatului de a gestiona situații complexe și dificile, precum și abordarea pe care a luat-o pentru a rezolva problemele, dar și abilitățile de comunicare și de a lua decizii.

Candidatul ar trebui să împărtășească un exemplu descriptiv al unei situații problematice cu care s-a confruntat și să descrie cum a tratat acea situație. Mai exact, ar trebui să descrie modul în care a analizat problema, pe ce informații s-a bazat, ce resurse a folosit.

Un răspuns bun descrie procesul pe care l-a urmat, în timp ce un răspuns slab descrie doar care au fost problema și rezultatul final, cu puține detalii despre cum s-a ajuns la acesta.

Puncte bonus: Dacă poate descrie ce obstacole a întâmpinat și cum le-a depășit, precum și impactul adus de soluția propusă.

2. Analiza procesului de rezolvare a problemelor

Întrebare: „Spune-mi care sunt pașii pe care îi urmezi de obicei atunci când ai de rezolvat o situație mai complexă.“

Cu ajutorul acestei întrebări poți înțelege mai bine poziționarea și procesul candidatului în rezolvarea problemelor.

Un răspuns bun constă într-o scurtă descriere a perspectivei personale, evidențiind pașii pe care îi urmează de obicei, diferitele opțiuni pe care le-ar lua în considerare și resursele utilizate pentru a lua decizii informate. Încurajează candidatul să ofere exemple de momente în care procesul urmat a avut succes.

Puncte bonus: Dacă menționează anumite instrumente sau tehnici folosite (cum ar fi metode științifice sau analiză SWOT) și oferă exemple despre când abordarea lor a fost de succes.

3. Luarea deciziilor

Întrebare: „Descrie o situație în care a trebuit să iei o decizie rapidă pentru a rezolva o problemă urgentă. Cum te-ai hotărât asupra unui mod de lucru și care a fost rezultatul?“

Această întrebare testează abilitățile de luare a deciziilor și de rezolvare a problemelor în situații stresante și neașteptate.

Candidatul ar trebui să descrie modul în care a adunat rapid informații relevante, a luat în considerare diverse opțiuni și a ajuns la o decizie informată, totul într-un interval de timp limitat.

4. Gândire creativă

Întrebare: „Spune-mi un moment în care a trebuit să găsești o soluție creativă pentru a rezolva o problemă dificilă. Ce ai făcut diferit sau creativ și care a fost rezultatul?“

Poți afla în ce măsură candidatul poate să integreze creativitatea și soluțiile atipice atunci când se confruntă cu o problemă.

Candidatul ar trebui să descrie o situație specifică în care a folosit gândirea creativă și să explice orice idei sau soluții neconvenționale a folosit, dar și modul în care ideea lui a contribuit la un rezultat bun.

5. Munca în echipă

Întrebare: „Descrie o situație în care a trebuit să lucrezi cu o echipă pentru a rezolva o problemă pe care nu ai fi putut-o rezolva pe cont propriu.”

Cu ajutorul acestei întrebări vei înțelege cât de bine lucrează candidatul în echipă.

Încurajează candidatul să îți spună ce rol a avut în acea echipă și care a fost contribuția lui în găsirea unei soluții. Un plus îl au candidații care pot recunoaște rolul celorlalți și puterea echipei în rezolvarea problemei.

6. Depășirea obstacolelor

Întrebare: „Poți împărtăși un exemplu de proiect sau sarcină în care a trebuit să depășești obstacole sau provocări neașteptate? Cum te-ai adaptat și cum ai găsit o soluție?“

Vei afla cum reacționează candidatul în fața unor provocări neașteptate și cum reușește să soluționeze aceste situații.

Candidatul ar trebui să descrie un anumit proiect sau sarcină în care s-a confruntat cu provocări sau obstacole neprevăzute sau cum s-a adaptat la aceste situații și a găsit o soluție. Sunt de apreciat mai ales cei care au apelat la metode creative sau inovatoare pentru a rezolva problema.

7. Gestionarea problemelor recurente

Întrebare: „Dă-mi un exemplu de moment în care ai identificat o problemă recurentă într-un proces sau sistem. Ce pași ai urmat pentru a rezolva problema și a preveni să nu se mai repete?“

Această întrebare evaluează abilitatea candidatului de a identifica și rezolva probleme recurente și de a îmbunătăți procesele existente.

Candidatul ar trebui să relateze o anumită instanță a unei probleme recurente pe care a detectat-o într-un proces sau sistem, precum să și detalieze pașii pe care i-a făcut pentru a preveni reapariția acelei situații.

8. Prioritizarea task-urilor diverse

Întrebare: „Descrie-mi o situație în care a trebuit să prioritizezi mai multe task-uri sau proiecte cu termene limită similare. Cum ai prioritizat și alocat timpul pentru a asigura finalizarea tuturor task-urilor?“

Această întrebare testează capacitatea candidatului de a se organiza, de a prioritiza și lucra în același timp la mai multe proiecte, pentru a le termina pe toate în timp util.

Candidatul ar trebui să prezinte un caz specific în care a gestionat cu succes mai multe proiecte sau task-uri simultan, explicând modul în care și-a prioritizat volumul de muncă și și-a gestionat timpul eficient.

Semne că un candidat nu este potrivit

În timpul interviului, acordă atenție comportamentelor și răspunsurilor care ar putea indica abilități reduse sau nedezvoltate de problem-solving.

Lipsa exemplelor concrete

Dacă unui candidat îi este greu să-și amintească exemple specifice de rezolvare a problemelor din trecut, acest lucru poate semnala că nu are suficientă experiență relevantă sau nu a avut parte de situații prin care să-și dezvolte abilitățile de problem-solving.

Răspunsuri vagi sau generalizate

Candidații care dau răspunsuri vagi, generale sau neclare, fără a descrie specificul procesului parcurs, pot să nu aibă capacitatea de a rezolva problemele în mod eficient.

Adaptabilitate limitată

În cazul în care candidatul nu poate descrie situațiile în care a perseverat prin depășirea obstacolelor sau prin folosirea unor soluții alternative, poate fi un semn al lipsei de dorință de inovare sau a incapacității de a fi adaptabil.

Abilități slabe de luare a deciziilor

Candidații cărora le lipsește capacitatea de a-și explica procesul de gândire, de a lua în considerare perspective alternative sau de a analiza potențialul rezultat al acțiunilor, au probabil abilități slabe de luare a deciziilor.

Este important ca un candidat să urmeze un proces atent gândit și să își poată susține motivele pentru care a ales să facă anumite acțiuni.

Lipsa abilităților de colaborare sau de comunicare

Lipsa abilităților de comunicare, colaborare și lucru în echipă pot împiedica rezolvarea problemelor, mai ales în situațiile în care este necesară contribuția sau feedbackul mai multor participanți.

Lipsă de inițiativă sau creativitate limitată

Candidații care ies în evidență demonstrează inițiativă, creativitate și dorința de a gândi neconvențional. Cei care nu pot oferi exemple de rezolvare a problemelor inventive sau folosesc numai tehnici „safe” pot să nu aibă capacitatea de a veni cu soluții creative.

întrebări de interviu problem-solving


Sfaturi pentru utilizarea cu succes a întrebărilor de problem-solving

Înainte de folosi întrebările prezentate mai sus în cadrul interviurilor, mai sunt câteva aspecte de luat în calcul:
  • o fișă a postului care detaliază toate abilitățile, competențele și experiența necesare
  • Pune și alte întrebări specifice rolului, pe lângă cele de problem-solving
  • Acordă atenție modului în care candidatul își structurează răspunsurile
  • Observă răspunsurile generice și încearcă să le îndrepți spre ceva mai specific
  • Reformulează întrebarea dacă un candidat întâmpină dificultăți în a răspunde
  • Folosește mai multe tipuri de întrebări de problem-solving
  • Întrebă candidații cum gestionează o situație care nu are un rezultat sau un răspuns ușor
  • Întreabă candidatul cum gestionează momentele în care primește feedback constructiv
  • Nu este ieșit din comun să îi pui candidatului întrebări inedite (de tipul “Câte avioane decolează zilnic de pe Aeroportul Otopeni?”) pentru a înțelege cum acesta abordează problemele atipice

E rândul tău

O modalitate bună și eficientă de a evalua abilitățile candidaților este de a combina întrebările clasice de interviu cu întrebări de tip problem-solving. Iată ce avantaje are folosirea acestor tipuri de întrebări:
  • Permite o evaluare mai obiectivă. Întrebările de tip problem-solving te pot ajuta să evaluezi abilitățile reale ale candidaților în situațiile specifice unui rol.
  • Oferă candidaților posibilitatea de a-și demonstra abilitățile într-un context practic, din lumea reală.
  • Evaluările pe competențe oferă un set consistent de valori pentru a compara toți candidații. Interviurile clasice pot fi mai subiective și pot varia foarte mult în funcție de intervievator sau de întrebările specifice adresate. Având un sistem standardizat, te poți asigura că toți candidații sunt evaluați pe baza acelorași criterii.
  • Ajută la prezicerea performanței la locul de muncă. Cercetările au arătat că interviurile în care sunt evaluate competențe specifice sunt unul dintre cei mai buni predictori ai performanței la locul de muncă. Ele pot oferi informații valoroase asupra modului în care un candidat se va descurca într-un anumit rol.
  • Face procesul de angajare mai eficient. Folosind întrebări de interviu concrete vei putea economisi timp atât pentru candidat, cât și pentru companie, în cazul în care acest candidat s-ar putea să nu fie potrivit pentru rol.
Pe aceeași temă...

Am recrutat un programator în 15 zile. Iată ce am învățat.

Ce proces de recrutare am folosit pentru a angaja un programator în 2 săptămâni.

Citește în continuare

Comments

Top articole pentru HR

15 modele de e-mailuri esențiale în recrutare

În cele mai multe cazuri, recrutorii apelează la e-mail atunci când comunică sau interacționează cu candidații. E-mailurile devin astfel principalele modalități prin care poți contacta și păstra legătura cu candidații, de aceea este atât de important ca acestea să fie bine formulate.  În timp ce modelele de e-mail pot fi o armă secretă foarte valoroasă în economisirea timpului, ele trebuie personalizate cu grijă pentru a adresa nevoile individuale ale candidaților. Peste jumătate din candidați declară că o comunicare defectuoasă în procesul de recrutare ridică un semnal de alarmă cu privire la companie și i-ar putea determina să nu accepte oferta acesteia.  Dacă e-mailurile pe care le folosești în recrutare sunt incomplete sau sunt percepute drept mesaje standard, candidații ar putea ajunge să se simtă mai degrabă ca o povară decât ca potențiali angajați valoroși.  Modelele de e-mail sunt totuși un bun punct de plecare pentru simplificarea sarcinilor repetitive care vin odată cu comun

Care sunt cele mai bune întrebări de interviu și cum să evaluezi răspunsurile

Fie că ești un intervievator cu experiență sau te afli la început de drum, cel mai probabil îți dorești să găsești întrebările potrivite pentru toate tipurile de interviu pe care le susții. De la întrebările generale până la cele specifice postului, sunt multe opțiuni din care să alegi. 

Ghid de interviu: cum să susții un interviu structurat

Pentru a lua cea mai bună decizie de angajare, ai nevoie să evaluezi candidații în mod egal și să îi compari cu ușurință. Pentru asta, interviul structurat este cel mai bun instrument pe care îl poți folosi. Acesta îți permite să adresezi tuturor candidaților un set prestabilit de întrebări pe baza cărora să compari răspunsurile în mod obiectiv. În acest articol am inclus un ghid complet pentru susținerea unui interviu de angajare structurat, de la elementele pe care acesta trebuie să le conțină și până la pașii pe care să-i faci pentru a-l defini.   Ce este un interviu structurat? Interviul structurat este acel tip de interviu pentru care stabilești încă de la început întrebările pe care le vei adresa candidaților, ordinea lor și sistemul de notare pe care îl vei folosi pentru a îi evalua.  În cadrul unui astfel de interviu, întrebările adresate sunt strâns legate de cerințele de bază ale rolului, așa cum reies din descrierea acestuia. Răspunsurile la aceste întrebări sunt apoi notate

Cum să prezinți un angajat nou echipei (modele de e-mail)

Colegii noi sunt o veste bună. Iar veștile bune trebuie împărtășite și cu alții, pentru ca bucuria să fie mai mare.  De aceea, atunci când un angajat nou se alătură echipei, îi poți anunța venirea în întreaga companie. În felul acesta, nu numai că îi vei face pe noii angajați să se simtă bine-veniți, dar îți vei încuraja și colegii să înceapă o conversație cu aceștia.  Sunt multe moduri prin care poți prezenta un nou coleg în echipă. Cel mai ușor este să trimiți un e-mail de bun venit în prima zi de lucru a acestuia. Include câteva informații care îi vor ajuta pe ceilalți să afle mai multe și să aibă un punct de plecare pentru discuțiile de cunoaștere. Totodată, pe lângă e-mailul de prezentare, la fel de important este să îl informezi pe noul angajat la ce să se aștepte în primele zile de lucru. Pentru asta, îi poți trimite un e-mail cu câteva informații care îi vor fi utile pentru a se integra mai ușor și pentru a-i răspunde posibilelor întrebări. În acest articol vei găsi două mode